povb5718

VOI INDRAGI ...	I WILL GROW FOND OF ...
Flavia Cosma	tr. the poet with Don Wilson
Voi îndrăgi sirenele poliţiei Ca pe un cântec de leagăn. Mă voi obişnui cu zgomotul străzii Şi ţipătul îl voi crede oftat. Voi saluta vuietul sirenelor Cu braţul moale, întins, Şi carnea mi-o voi înşela Spunându-i: iată, Dulce noaptea coboară. Auzi sirenele prelungi, Cercuri sonore sfârtecând văzduhul. In mijlocul lor se învârtesc greierii Şi păsările mici ale copilăriei Gânguresc prin somn. De cinsprezece ani, Cu nopţile oraşului în braţe, Imi recunosc sirenele, Cântecele, Nevăzute ursitoare. Lină legănare, Caldă legănare.	I will grow fond of the police sirens As of a lullaby, I will get used to the noise of the street And I will believe the scream a sigh. It'll welcome the siren's clamor With a soft arm, outstretched, And I'll fool my flesh, Saying: See, The sweet night descends, Listen, the sirens go on and on - Loud circles tearing the air to shreds. In the middle of these, crickets whirl round And the little birds of childhood Are chirping while they sleep. For fifteen years, With the nights of the town in my arms, I've accepted the sirens, My songs, The unseen makers of fate, Gentle cradle-swingings, Warmhearted cradle-swingings.